Everything for sale, but nothing in sales reports!

Politica de discounturi afisata in ferestrele magazinelor de mall te-ar face sa crezi ca intelegi doua aspecte:

1. trebuie ca sunt disperati din moment ce reducerile ajung pana la 70%.

2. iti dai seama care este marja lor de profit atunci cand nu fac reduceri.

Nu am cunostinta cat de mult din traficul atras in magazin, de afisele cu reduceri, efectiv si cumpara. O simpla observatie empirica bazata pe faptul ca fiecare magazin iti da o punga atunci cand cumperi ceva si numarul de infim de persoane cu pungi in maini de pe holurile mall-ului din Baneasa conduce clar la o concluzie: lumea nu prea cumpara! Iar daca o face, vizeaza perfect definitia chilipirului: lucruri de care nu ai nevoie la un pret pe care nu-l poti refuza.

Si totusi sunt reducerile atat de mari? NU. Pur si simplu la pretul cel mai mic nu gasesti ceva ce ai cumpara efectiv ci ceea ce nu a mai cumparat nimeni din sezonul trecut. Este aceasta strategie una de succes? Ma indoiesc? Si totusi daca vreunul din proprietari de magazine din mall ar fi facut o vizita in Viena anilor trecuti la oricare dintre magazinele mari de haine (gen C&A sau H&M ar fi constatat ca apetitul pentru cumparaturi al romanilor nu este stimulat de reduceri. Dimpotriva. De o marfa draguta, la un pret corect? Cat de mult au castigat magazinele respective de pe urma romanilor (in termeni reali nu stiu) in termeni absoluti statisticile date de bacile comerciale referitoare doar la cheltuielile cu cardul facute inafara granitelor indica niste rulaje uluitoare (pe cateva directii: cazare, transport si shopping).

Si totusi ce lipseste magazinelor din Romania pentru a genera aceleasi rulaje? Pretul corect? Sau vanzatori mai buni la raft? sau pur si simplu arta de a face clientul sa se simta multumit ca a facut o cumparatura? Sau acel ceva, sai spunem fortat "acumen", care transforma orice vanzator in cumparator pe loc in ideea unei decizii lucrative?

In asteptarea rezolvarii acestei dileme legate de modul de calcul al pretului corect sau al modului despre cum sa tratezi un cumpartor in fata raftului, in realitate, cred ca este vorba de multa inconstienta si de o atitudine de genul: ei se fac ca fac reduceri iar noi ne facem ca o sa cumparam!

Sa vedem si pana cand!

Teoria clasei parazite - un deja vu sociologic

L-am descoperit pe Thorstein Veblen, sociolog american, autor al Teoriei clasei parazite. Interesanta teoria lui, conform unei istorii a sociologiei, cu atat mai mult cu cat, anul in care a scris lucrarerea, 1899, descrie satiric societatea americana, dra ne descrie si pe noi romanii, ca natie, doar ca fix 100 de ani mai tarziu. Una dintre ideile care contureaza acel deja vu pleaca de la opozitia dintre munca taranului si activitatea burgheza care face posibila imbogatirea numai prin tranzactii. Aceasta impartire pleaca in viziunea lui de la faptul ca in natura umana persista doua tendinte: aceea de imblanzitor al naturii prin prevenirea risipei (taranul) si aceea a jefuirii (burghezul). Aceasta a doua tendinta se regaseste in noua clasa sociala a parazitilor, iar ea isi afirma superioaritatea prin ne-munca :). Asa se face, ca in viziunea lui, scopul consumului nu este acumularea ci satisfacerea unie nevoi (maslow-iene:)) de ostentativitate si de permitere a unui trai trandav.

Recunoasteti personajele si epoca?

Cu ce masura poti masura Dragostea?

Nu sunt un cinefil, si nici nu termin lecturile obligatorii atunci cand le incep (poate tocmai pentru a nu fi dezamagit de ecranizarile ulterioare :) ), dar un film bun e un film bun!

Recomand o poveste de dragoste - transpusa pe marele ecran, acum disponibila si la supermarket la un pret derizoriu - dar care are raspunsul la intrebarea cat de mult poti sa iubesti sau povesteste despre masura Dragostei atat de greu de inteles pentru multi dintre noi: 51 de ani...luni.... zile....

"Dragoste in vremea holerei"

despre viitor...

Iatã un lucru despre viitor

De fiecare datã când te uiti

la el se schimbã,

deoarece te uiti la el

Si asta schimbã totul.

Filmul Next

Logica normalitatii - un paradis pierdut?

O serie de filme incearca sa ne pregateasca pshihologic pentru momentul in care clonele de langa noi nu vor fi neaparat fiinte umane ci roboti cu infatisare umana. Oricat de futuriste ar parea aceste proiectii, interesant mi se pare felul in care de fiecare data acesti roboti (de regula masini de razboi - i.e. o fi vreun semn de vreme ce si internetul a aparut initial ca o forma de comunicare in cadrul armatei) descopera disimularea, emotia si irationalul deciziilor umane. Felul in care ulterior robotii dezvolta aceste atitudini ii transforma in figuri iubite pe micul sau marele ecran. Una dintre ele a devenit atat de iubita incat a devenit Guvernatorul Californiei.

Si totusi in efortul robotilor de a invata modul de reactie in cazul unei situatii care comporta emotii aduce intotdeauna in fata intrebarea : Dar de ce ai reactionat asa ? Nu e logic ?

Si acum sa ne transpunem fiecare dintre noi in absurdul cotidianului in care un imbecil iti taie calea in trafic in ultima clipa desi puteai sa intri in el. Intrebarea pe care ne-o punem cu vadita pasiune: de ce a facut asta? nu e logic ca puteam sa intru in el?

Si atunci nu pot sa nu ma intreb care este de fapt granita pana la care trebuie sau putem fi logici si care este limita pana la care putem sa ne acceptam emotiile si sa ne si bucuram de ele? De unde sa incepem sa ne speram ca am devenit roboti, si de unde pre-umanul emotiei ne muta in cu mult in urma in lantul trofic?

Si intrebarile nu se termina aici. Cum iei decizia in fapt in situatii la care ne place sa ne raportam ca persoane rationale si pline de logica, dar unde reactionam in fapt extrem de patimas si vadit sub influenta emotiilor?

Policy is making the change

Very interesting and very good questions were raised during the energy conference in Atena by Prof. Arthouros ZERVOS, President EREC - European Renewable Energy Council:
Uneven growth among EU Member States which cannot be explained by distribution of natural resources!
 Why should Austria‘s solar capacity per capita be 30 times larger than Italy‘s?
 Why are 70 % of all geothermal heat pumps installed in 3 EU countries?
 Why has biomass heating taken off in Austria and the Nordic countries and other countries only follow slowly?
Indeed, why?
To point he makes there is just one conclusion left: because policy is making the change!

would it be enough to change the situation? the world?

Superstitie si noroc!

Care este legatura dintre superstitie si noroc am intrebat-o azi la cursul de germana pe una dintre colegele mele din America. Desi nu a putut sa-mi raspunda exact care este motivatia care sta la baza raspunsului dat de ea, ea precizat ca ea nu este o persoana superstitioasa deoarece se simte norocoasa. Soarta, dupa cum a precizat mai tarziu chiar ea. 

Si totusi nu pot sa nu ma intreb care este legatura dintre noroc si superstitie. Suntem superstitiosi pentru ca nu avem noroc? sau pentru ca vrem sa fim norocosi? Care ar fi atunci deviation to the mean in cazul unei superstitii aplicate la o decizie de tranzactionare?