cat de relevanta e comunicarea interna?

Incerc sa inteleg cat de relevanta e comunicarea interna pentru diferiti stakeholderi, si am luat-o batraneste de la definitie.

Umberto Eco:  „Definim deci un proces de comunicare drept trecerea unui semnal (ceea ce nu inseamna in mod necesar un semn) de la o sursa (cu ajutorul unui transmitator, printr-un canal) la o destinatie. […] Cand destinatia este o fiinta umana, deci un destinatar (…) suntem (…) in prezenta unui proces de semnificare , cu conditia ca semnalul sa nu se limiteze sa functioneze ca simplu stimul ci sa solicite un raspuns interpretativ de la destinatar.” 

Practic avem urmatoarele elemente ale definitiei care trebuie suprinse procesual: 

Sursa: prin rotatie pot fi oricare dintre: directori, colegii de acelasi rang, subordonati care emit un mesaj. 

Transmitatorul: este competenta de comunicare dezvoltata intern si acoperita de departamentul, PR, Marketing, comunicare interna sau HR.  

Canalul: il reprezinta vehicolul utilizat in procesul de comunicare; poate fi emailul, scrisoarea personalizata, intalnirile de lucru, sau prezentarea unei situatii in fata tuturor angajatilor, newsletterele interne, publicatiile interne (audio, video, radio, online), team building, etc.  

Utilizarea lor in functie de gradul specificitate, de penetrabilitate si de gradul de interactiune este foarte bine replicata in matricea instrumentelor de comunicare interna. 

Destinatie/destinatar: prin rotatie pot fi oricare dintre directori, colegii de acelasi rang, subordonati.  

Procesul de semnificare: in fapt este cel mai complex de imaginat, si de modul de interpretare si asimilare si reactie la mesajul receptionat de catre destinatar depinde in general succesul unei comunicari interne si nu numai.  

Faptul ca putine sunt companiile care aloca, in momentul de fata, acelasi timp cercetarii modului in care trebuie sa comunici propriilor angajati fata de eforturile depuse pentru comunicarea cu clientii finali, indica potentialul de optimizare existent. Potential care poate fi exploatat inovativ sau care poate fi scapat de sub control prin aparitia zvonurilor, barfelor si criticilor distructive.

Raspunsul interpretativ: sau mai bine zis „buy in” -ul angajatilor, feedbackul pozitiv al destinatarului nu s-ar transpune in fapt decat in materializarea unei comunicari eficiente.

Concluzionand cu spusele altcuiva: „Cand vorbesc despre altii - barfesc, cand vorbesc despre mine - plictisesc, cand iti vorbesc despre tine - COMUNICAM.” Prin urmare, Let’s talk about you-ar fi comunicarea interna?

si pe voi ce va doare din toata schema asta?

Cum sa iesi din criza? primul pas!

Iesirea, a doua carte a  lui Moise, capitolul 18

"17. Iar socrul lui Moise a zis catre acesta: “Ceea ce faci, nu faci bine.
18. Caci te vei prapadi si tu, si poporul acesta, care este cu tine. E grea pentru tine sarcina aceasta si nu o vei putea implini singur.

19. Acum dar asculta-ma pe mine: Am sa-ti dau un sfat si Dumnezeu sa fie cu tine! Fii tu pentru popor mijlocitor inaintea lui Dumnezeu si infatiseaza la Dumnezeu nevoile lui.
20. Invata-i poruncile si legile Lui; arata-le calea Lui, pe care trebuie sa mearga, si faptele ce trebuie sa faca.
21. Iar mai departe alege-ti din tot poporul oameni drepti si cu frica lui Dumnezeu; oameni drepti, care urasc lacomia, si-i pune capetenii peste mii, capetenii peste sute, capetenii peste cincizeci, capetenii peste zeci.
22. Acestia sa judece poporul in toata vremea: pricinile grele sa le aduca la tine, iar pe cele mici sa le judece ei toate. Usureaza-ti povara si ei sa o poarte impreuna cu tine!
23. De vei face lucrul acesta si te va intari si Dumnezeu cu porunci, vei putea sa faci fata, si tot poporul acesta va ajunge cu pace la locul sau”

Mai aveti o intrebare la care nu s-a raspuns, citind aceste versete, in ceea ce priveste cum ar trebui sa va pregatiti de traversarea unei incercari?

De ce taiem prima data din bugetul de marketing?

pentru ca nu stim la ce foloseste in mod exact?

sau pentru alte ratiuni?

am scris un articol in acest sens pentru un portal online al revistei BiZ. va invit sa-l cititi aici:

"Construirea unui buget de marketing pleaca in general din mai multe directii:

a) Planificarea bugetului din perspectiva istorica a cheltuielilor alocate in aceasta directie.
b) Cota parte din vanzarile programate.
c) Planificarea acestui buget ca o investitie.

A treia alternativa, foarte rar utilizata, este si singura care presupune calcularea unui return on marketing investments (ROMI) si care poate justifica obiectiv cresterea sau scaderea bugetului. In primele doua situatii, orice conjuctura nefavorabila concretizata prin declinul vanzarilor se va transpune bugetar in reducerea cheltuielilor de marketing.
Un mod de abordare, care ar putea conduce la o viziune echilibrata asupra perspectivei businessului ar trebui sa plece in primul rand de structura pretului de vanzare pentru un produs sau serviciu si locul pe care cheltuielile de marketing il ocupa intr-o astfel de structura.

Astfel,

Pv =Cp + VuB + P

Unde:

Pv=Pretul de vanzare
Cp= Costurile directe si indirecte — mare parte dintre ele sunt evidentiabile contabil sau ca urmare a controllingului
VuB=Valoarea unitara a brandului - greu de evidentiat si de evaluat contabil, reprezinta de regula o valoare de piata, reputationala. (goodwill)
P= marja de profit - clar stabilit bugetar sau rezultat ca urmare a pozitionarii in piata

Practic scaderea preturilor de vanzare pentru reducerea stocurilor sau asigurarea unui cash flow imediat, daca este facuta empiric, fara o monitorizare foarte clara a impactului in viitorul businessului poate conduce chiar si la inchiderea afacerii. Pornind pe structura formulei de mai sus, reducerea oferita trebuie sa ia in calcul reducerea uneia dintre componentele pretului de vanzare. Iata care ar fi alternativele si avantajele si dezavantajele aferente:

1. Scaderea „Valorii unitare a brandului”: reducerea costurilor de promovare a brandului care nu se regasesc direct proportional in cresterea vanzarilor. In fapt aceasta tinde sa fie prima decizie luata si o astfel de reducere se va regasi ulterior in reducerea bugetului de marketing. O astfel de decizie, este periculoasa si afecteaza brand equity-ul in ansamblu, prin simplul fapt ca perfomanta si excelenta comunicata sunt fie rezultatul unui efort de cercetare-dezvoltare sau al unei constructii de brand (ma refer in mod special la beneficiile de natura emotionala comunicate de brand) care va fi imposibil de pozitionat cu aceeasi amplitudine si impact ca pana atunci. Consecinta imediata: scaderea increderii in brand.

2. Scaderea marjei de profit: reducerea pretului de vanzare prin sacrificarea marjei de profit care se va regasi implicit in reducerea potentialului de dezvoltare. Aceasta decizie devine extrem de riscanta in conditiile unei piete concurentiale. Profitul remunereaza efortul financiar initial si increderea actionarilor, si asigura cea mai ieftina forma de finantare viitoare. Renuntarea la aceasta alternativa va atrage ulterior costuri suplimentare cu atragerea surselor de finantare

3. Scaderea costurilor directe si indirecte: reducerea costurilor prin optimizarea proceselor interne astfel incat reducerea in pretul de vanzare final sa nu afecteze nici potentialul de crestere si nici comunicarea de brand. Aceasta optimizare atrage de la sine o micsorare naturala a costurilor pe termen mediu si lung. Desi aceasta abordare este prima recomandabila, din pacate este ultima pe lista pentru ca rezultatele ei nu se regasesc intotdeauna in cadrul aceluiasi an fiscal.

Un mare CEO a spus odata ca jumatate din bugetul de marketing cheltuit este cheltuit in mod inutil, dar nu stie din pacate care este acea jumatate. In spatele acestui mare adevar nu sta numai faptul ca o mare parte dintre investitiile in marketing nu pot fi masurate exact ca si impact final ci si faptul ca un brand este, practic, o promisiune, iar construirea si comunicarea unei astfel de promisiuni fata de clientul final presupune pe langa un mix de marketing potrivit si un mod de functionare interna impecabila. Pentru ca nu-i asa: „There is no such thing as great advertising and bad products!"

politistul meu - bodyguard ul tau?

nu mi-e aminte sa ma ba bag in chestiuni politice. multe preocupari ma tin, inca, departe de asta. dar evidentele cotidiene incep sa ma sccoata din sarite.

de cateva zile, parca totul a luat-o razna, se fura armament din unitati militare, se sparg banci ziua-n amiaza mare, se omoara pe trecerea de pietoni, iar ministrul de interne mai vrea 2000 de politisti.

Pai hai sa o luam cu inceputul:

1. Daca ai parte de o tamponare usoara in trafic, in fata unui echipaj de politie, acesta nu are competenta sa intervina, si esti plimbat pe drumuri la sectia (unica) pe anumita raza de raportare a accidentelor usoare.

2. in cartierul in care stai ai sectie de politie comunitara si se sparg casele care sunt in partea cealalta a cartierului fata de sectia de politie.

3. in autobuz iti taie geanta si te ameninta ca te-njunghie suni la politie si ti se spune stati linistit stiam, o echipa va interveni la... pastele hotilor (adica capatul de linie in acceptiunea dispecerului)

4. se scoate pistoul pe geam in trafic  sau mai rau se filmeaza si se da la stiri la ora de maxima audienta cum un sofer este calcat in picioare de smecheri care au fost deranjati de faptul ca cineva respecta regulile de trafic civilizat. politia nu intervine pentru ca nimeni nu a depus reclamatie.

 cred ca lista poate contiunua ca nu avem timp sa o citim o viata intreaga.

Si acum, intrebarea mea, de ce avem nevoie de mai multi purtatori de insigna si chipiu? ca doar traficul s-a fluidizat in cele din urma si in Bucuresti si nu mai ai nevoie de girofaruri ca sa ajungi in timp la aeroport? 

Nu ar fi mai simplu ca cei pe care ii avem deja sa devina mai eficienti si sa inspire daca nu teama, cel putin respect? 

cum faci bani in vreme de criza?

am participat iei la Vata de Jos la adunarea generala a municipiilor din Romania. toate oficialitatile importantante ale acestei tari au fost prezente, acolo, in frunte cu primul ministru. Interesant insa ce-i durea pe primari si ce a a aparut in presa ca urmare a declaratiilor facute de dan nica:

pentru ca presa duduie de contractul cu steerling si captura ce cocaina, am sa ma opresc doar asupra unui aspect pe care il pot sintetiza in cateva cuvinte: VIIIINE VREMEA SPAGII! din nou. legislatia achizitiilor publice se va modifica  din nou astfel incat o serie de institutii boicot vor disparea gen CNSC, procedura se va desfasura mai repede (slava Domnului) dar, atentie, dar nu va mai fi obligatoriu sa faci licitatie deschisa. se va putea merge pe licitatii inchise, din cauza ... CRIZEI.

Si uite asa cu acte in regula trebuie sa ne facem prieteni in randul celor care dupa experienta de ieri pot spune ca nu au respect nici pentru cetatean nici pentru sponsor ci doar pentru ierrahia care inspira frica.

Puteti sa va dati seama de cine e vorba? 

de ce nu am sa mai fiu turist in Romania...?

pentru ca:

1. la intrare in hotel la receptie furnizezi date pentru politia locala. inca nu se cer amprentele, urmeaza...

2. daca rezervi trei camere pentru trei persoane si te intorci in camera seara alaturi de cineva care sta in hotel intr-o alta camera, esti intrebat tendentios la receptie, si domnisoara cine-i: vizitatoare? ca vad ca aveti camera single? semn ca e mare concurenta pe piata frumusetilor locale.

3. te cazezi la un hotel aproape gol si primesti o camera pe colt la ultimul etaj, neincalzita si cu neoanele unei reclame luminand in geamul tau  neobosite peste noaptea in care tu speri sa dormi si sa te odihnesti.

4. faci rezervarea intreband: aveti internet? si ti se raspunde da si ca e gratuit. dar in camera ta bineinteles nu functioneaza.

5. si mai ales pentru ca dupa palmierii adusi pe litoral si apele termale scoase din parcarile peste dambovita am ramas fata de noi insine si ceilalti la fel de neprietenosi si de lupi. 

si daca nu ma credeti, incercati hotelul sarmis din deva. 

si daca dupa toate astea mai vrei sa si platesti, pot doar sa spun ca te prostesti.

My time will come: interest rate will raise and die...eventually

Few years ago I was taking a finance class, within a Risk management program in USA and I had one particular question for my teacher at that time: why do we still need interest rate? Since the moment of Bretton Woods when gold became a different "commodity" than money is it still wise to rely on something so conventional defined with such a "strict precision" as the value of one piece of paper?

My question raised interest in professor's mind and a fierce reaction especially  from my colleagues (most of them bankers in Eastern Europe at that time:). They jumped on me trying to explain everything that was told during their own studies back home: Money is a commodity and as a consequence it has a price. Therefore if you ask for money you have to pay for bla bla... Needless to say that even here the price is not the mathematical result of the demand and supply law. (those who don't think so, could give a try repeating the experiments of Dan Ariely that concluded sharp: price is mostly triggered by supply side).

In fact you don't pay the price of the commodity but the expectation of what this price would be. Based on that derivatives emerged hedging became a temptation and in the end as we all see, speculation won the battle. 

This question I had back in 2002, came back to my attention while reading another challenge raised by someone else here:

"What assumptions are we making that we do not know we're making?

And the root cause could be what? Allow me to posit that it is:

Double Entry Book Keeping."

and I would dare to bring another assumtion more: concept of interest rate or what it became out of it. Time will prove if the major change will start from basics or from ashes (VAR, and other nice maps as professor Kanheman says.

sunt bancherii sarlatani?

Daca nu vi se pare evident din modul in care arata scadentarele si din felul in care se interpun in lantul crearii de valoare prin instrumente distrugatoare de valoare, urmariti doua puncte de vedere absolut savuroase in intalnirea lui Daniel Kahneman si Nassim Taleb:

http://www.edge.org/documents/archive/edge273.html#dld