12 ianuarie 2009

Buyologia - salveaza compania! dar nu si portofelul!

Daca ati mers la supermarket, sau la magazine de tip cash and carry, invariabil ati plecat cu mai multe articole decat ati planificat initial pe lista de cumparaturi. De ce? Nu mai e un secret, pentru ca deja o intreaga stiinta e pe cale sa se nasca din studiile de neuromarketing aplicate in marketing. Aceasta disciplina, nou intitulata Buyology, analizeaza ce determina, la nivel neuronal, cumparatorul aflat in fata produsului pe raft sa ia decizia de achizitionare. Paradoxal, daca nu stiati in mod constient cum reactionati in supermarket aveti ocazia in documentarul de mai jos sa va vedeti cu ochii altuia: :)



si partea a doua



Si cum spuneam, experienta devine extrem de interesanta, mai ales ca aparent, nimeni nu ne forteaza sa cumparam ce cumparam! Oare singura solutie de a face economii in bugetul familiei ramane pentru anii de criza solutia evitarii supermarketurilor? Sau exista si alte solutii?

4 comentarii:

  1. Aceasta psihologie a cumparaturilor se bazeaza in principal pe tehnicile de merchandising. Probabil ca aceste cumparaturi suplimentare sunt facute din zona importanta de la nivelul ochilor (central and multi facings for best-sellers)... Sunt cumparate si branduri mai putin cunoscute?

    RăspundețiȘtergere
  2. Aceasta psihologie a cumparaturilor se bazeaza mult si pe tehnicile de merchandising. Probabil ca aceste cumparaturi suplimentare se afla in zona importanta de la nivelul ochilor (central and multi facings for best-sellers). Se intampla oare si la brandurile mai putin cunoscute?...

    RăspundețiȘtergere
  3. Nu stiu in aceasta situatie ce branduri sunt cumparate dar cerd ca o problema este faptul ca te umpli de branduri de care nu ai nevoie. Un intelept din Grecia antica cand mergea la piata(nu mai stiu exact cine) spunea Doamne cat de multe lucruri de care nu am nevoie exista!
    Ce zici?

    RăspundețiȘtergere
  4. Stii, exista si aici o teorie destul de desteapta. Este o diferenta intre nevoile pe care crezi ca le ai si nevoile reale. De exemplu, un angajat crede ca are nevoie de un salariu mai mare pentru a se putea desfata, dar firma ii analizeaza nevoile si ii ofera un salariu putin mai mic si un pachet atractiv de asigurari de sanatate. In acest caz firma nu are un interes ascuns, intrucat plateste aceiasi bani (mai putin asigurarile la stat, dar diferenta este infima). Este un caz cu totul diferit, dar ca o intepatura pentru specialistii de marketing: oare de ce cred ei ca sunt specialisti si in nevoile mele? :D

    RăspundețiȘtergere